O aripă de egretă

În umbra unui vis te-am căutat
Când soarele era 

pe alt continent plecat,
Dar tu erai ascuns în sufletu-mi curat,
N-ai dispărut de-acolo niciodat'.

Ai venit imediat când te-am strigat,
N-ai stat pe gânduri prea mult,
M-ai sărutat și ai îngenuncheat,
Mi-ai pus pe degetul stâng inelar
o verighetă
Și pe umăru-mi drept 

o aripă de egretă.

Mai târziu m-ai învățat să zbor
Deasupra oricărui nor,
M-ai dus într-un suberb decor
Unde trona ca zeu nebunaticul Amor.

Cu tine de mână prin Cosmos am mers
Și am cules stele albe, nu albastre,
Ca să le punem deasupra casei noastre
În nopțile furtunoase.

La șase dimineața 

când s-a făcut lumină
Ne-am trezit ca dintr-o beție,
Cu inimile pline de bucurie,
În miros de busuioc și iasomie.

Ce mare veselie era pe noi!
Ne-am dat seama că Dumnezeu
Ne iubește pe amândoi,
Și vrea să rămânem împreună,
S-avem o viață cât mai bună.


Autor - Crisastemis
Din Volumul - Între vis și realitate