Dar divin

Tu îmi lipești de inimă raze de soare
Chiar și când ninge fără încetare
În pagini de povești,
Îmi scrii că mă iubești
Pe orice foaie albă de hârtie,
Eu îți compun în fiecare zi o poezie.

Ador glasul tău duios,
Ești frumos cum altul nu-i,
Până la capătul pământului
Cu tine aș merge oricând,
Căci nu mai plâng, nici nu mai suspin,
De când mi-e sufletul plin de iubire!

Tu îmi ești zbor și plutire,
Izbăvire de durere și de chin,
Vin dulce, nu pelin,
Ramură verde de măslin,
Dar divin de la Dumnezeu,
Înger cu aripi de lumină
Care mă ajută în ceasul greu.

Autor - Crisastemis
Din Volumul - Între vis și realitate