La cârma iubirii

Tu și eu, zburăm pe aripi de vise mereu,
Nu ne e greu să stăm la cârma iubirii,
Îngerii lui Dumnezeu 

Ne însoțesc la tot pasul,
Lăsăm acasă harta și compasul,
Pentru noi e deschisă poarta spre Infinit;

Suntem ca două frunze de trifoi
Aducătoare de noroc reciproc,
Facem parte din același frumos joc,
Jocul sorții... nu al morții.

Tu și eu, avem pe suflete pictate
Culori superbe din curcubeu,
Facem bine omenirii, nu rău,
Stăm departe de întuneric,
Câmpul meu energetic este ok,
Aura ta nu este albă ca o perdea,
Este portocalie... 

Când mă privești
Mă simt ca o floare de iasomie,
Dar n-am să mă usuc nicicând pe picioare
De dor sau din dragoste prea mare,
Căci vom rămâne împreună
Cât vor exista stele, Lună și soare.

Autor © Crisastemis
Din Volumul - Între vis și realitate